Povestea Vitaminelor
Dragi parinti,
Cele mai multe povesti pe care le-am scris de-a lungul timpului mi-au fost inspirate de copii.
Povestea Vitaminelor s-a nascut in urma unor discutii purtate cu ei despre ceea ce este o vitamina.
S-a intamplat ca intr-o grupa de copii sa am – pentru o perioada mai lunga de timp – trei buni prieteni. Unul dintre ei, caruia o sa ii spun Exploratorul, venea mereu cu noutati de acasa si era mereu preocupat sa le discute cu colegii lui de joaca. Al doilea, pe care o sa-l numesc Curiosul, prelua noutatea si se straduia sa o imbogateasca, sacaindu-i pe toti cu intrebari, iar al treilea, Entuziastul, informa pe toata lumea despre ceea ce aflasera sau descoperisera impreuna. Pentru o vreme, legatura creata intre acesti copii a adus o nota de prospetime in jocurile si activitatile noastre de zi cu zi.
Odata, in timp ce pregateam impreuna o salata de cruditati, Exploratorul a spus: “Stiu de la tata ca exista vitaminele A, B, C, D”. “Doamna, doamna, acestea nu sunt litere?” a intrebat Curiosul . ” Mie asa mi-a spus sora mea!” Atunci a intervenit Entuziastul: “Ati auzit, copii? A, B, C si D sunt si litere si vitamine!” Pentru a-i impaca pe toti am scris aceasta poveste si a doua zi le-am citit-o. Pe moment lucrurile s-au clarificat, urmand ca impreuna sa descoperim treptat in ce masura fantezia mea a legat aceste lucruri in mod credibil de realitatile traite de ei.
Uneori, dragi parinti, pentru a-i incuraja pe copii sa invete lucruri noi, trebuie sa cautam si sa descoperim explicatii pe intelesul lor, sa inventam personaje cu comportamente asemenatoare cu ale lor si sa le punem in valoare parerile lor si cunostintele pe care le-au dobandit. In felul acesta vom avea mereu printre noi tot mai multi exploratori, curiosi si entuziasti, care vor atrage atentia asupra unor probleme, care vor promova comunicarea si vor spori starea de bine a grupului din care fac parte, prin bucuria impartasirii cu ceilalti.
Va urez, succes!
Cu drag,
Lucia Muntean
Comments