O carte despre vâltoarea sentimentelor de tot felul pe care le trăiesc cei mici atunci când îşi caută locul printre semenii lor.
O poveste despre iubire
Aparitie: 2020
Realizare: ediție cartonată (hardback)
Nr de pagini: 40
Autor:
Lucia Muntean
Ilustrator:
Oana Ispir
Colectia: Cartile Lucia Muntean
Editie: 1,
Publicat: 2020 |
ISBN: 978-973-7832-36-8
În interiorul limbii române trăiește ascunsă o altă limbă. E o limbă fermecată, alcătuită din cuvinte încărcate nu numai de sensuri, ci și de emoții împărtășite. Pentru ca să înveți să vorbești această limbă nu ai nevoie nici de abecedar și nici de dicționar, ci doar de cineva care să te iubească tare de tot. Pentru fiecare dintre noi, ea e formată din cuvintele cu care și-au exprimat iubirea părinții noștri.
Există însă o singură întrebare: atunci când vorbești în această limbă te poți face înțeles de cei din jur?
Aceasta e provocarea cu care se confruntă personajul principal din „Povestea numelor de alint”. Aventurându-se pentru prima dată în lumea cea mare, el descoperă că și atunci când pare că vorbim aceeași limbă, socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg. Sau, mă rog, cu socoteala din grădină. Va reuși el să se facă înțeles până la urmă? Și dacă da, ce va învăța din această experiență?
Însoțite de ilustrațiile delicate ale Oanei Ispir, paginile acestei povești imaginate de Lucia Muntean îți dezvăluie universul afectiv al copilăriei în toată inocența și frumusețea lui, iar tema sensibilă, tonalitatea blândă a culorilor și drăgălășenia personajelor fac din această carte alegerea potrivită pentru a fi citită (și recitită) înainte de culcare.
Deschide „Povestea numelor de alint” și descoperă bucuria din ochii copilului tău!
„Povestea numelor de alint" este preferata noastra, pentru că putem învăța un alt limbaj, cel al iubirii, al empatiei oferite de părinti catre copii.
Ție cum ți s-a părut?Un alint pentru suflet! Fetita mea e mai mica de 2 ani si nu prea are rabdare sa ii citesc prea mult, in schimb de imagini si povestit e captivata. Asa a inteles si ea de ce mami ii zice "iepuras", "puiut", "pisicuta" sau "prichindel" :) Citind povestea mi-am adus si eu aminte de numele mele de alint de cand eram mica, unele inca sunt valabile si la cei 30+ ani ai mei si parca asa m-a luat un dor de copilarie si de mama. Cum spuneam, alint pentru suflet la adulti, nu doar carte pentru copii.
Ție cum ți s-a părut?Aceasta carte minunata a ajuns la noi intr-un moment in care cerul era gri iar soarele parea sa nu mai apara. Aveam mare nevoie de o asemenea poveste care a fost pentru mine si fetita mea un balsam pentru sufletul nostru. Prima data ne-au cucerit ilustratiile viu colorate care ne-au starnit pofta de a gusta mai des legumele din gradina. Povestea a cucerit-o pe Thea, am ras de-a lungul povesti si am creat un dialog dragut; am aflat cum o alint eu cel mai des (in fuga noastra zilnica nici nu constientizam sau nu punem accent pe numele de alint folosit) avand in vedere ca mi-a insirat vreo 5 nume de alint pe care eu le folosesc pentru ea. Prin simplitatea frazelor si a cuvintelor am ajuns sa fim si noi parte a povestii si in ea sa descoperim dragostea speciala intre o mamica si puiul ei. Va invit sa descoperiti si voi aceasta carte scrisa cu asa multa dibacie!
Ție cum ți s-a părut?O carte care ne indruma spre bine, spre iubire, spre fericire, spre alint. Acest cuvant cald care te duce pe culmi nevazute, dar pline de suspans si de placere. O placere pe care orice copil ar trebui sa o simta si sa o traiasca atunci cand citeste o carte. Amuzamentul participantilor la actiune, mai exact legumele din vesela gradina, este resimtit de fiecare data cand intervine in discutie si micuta cartita. Atat prezenta acestui pui, cat si numele de alint al fiecarei legume, iti starnesc imaginatia si te fac sa zambesti vrand nevrand. Recomand cu caldura aceasta poveste a numelui de alint. Ilustratoarea a reusit sa evidentieze atat de bine participantii, incat Marina a observat detaliile legate de norisor, legume, cartita, cat si reactiile acestora.
Ție cum ți s-a părut?Pentru baietelul meu de 2 ani si jumatate cartea este perfecta. Povestea i-a placut maxim. Ilustratiile il stimuleaza sa verbalizeze actiunile. Multumim mult Lucia Muntean pentru ocazia de a descoperi lumea lecturii intr-un mod atat de placut.
Ție cum ți s-a părut?Felicitări pentru ceea ce ati creat pentru lumea minunata a copiilor, avem toata colectia dvs de cărți. Povesti si poezii frumoase care dezvolta foarte mult imaginația și vocabularul copiilor și sunt usor de reținut. Felicitări!
Ție cum ți s-a părut?"Povestea numelor de alint" este o carte minunată pentru copii, cu o poveste interesantă care vine în sprijinul multor părinți atunci când vine vorba de construirea unei relații pozitive cu copilul. Între paginile cărții am regăsit o poveste frumoasă a unui pui de cârtiță alintat "Dovlecel" care alături de multe legume care ulterior ii devin prieteni, află lucruri importante despre care până la acel moment nu avea habar. Analogia dintre animale, legume si calitățile umane pe care autoarea a creat-o, mi s-a părut foarte bine aleasă. Copiii au fost entuziasmați de povestea numelor de alint din spatele fiecărui personaj. Ei au fost la fel de uimiți ca și micul pui de cârtiță, pe măsură ce aflau de ce: Castravetele este Voinicel, Morcoviorul este Dulceață, Gulioara este Prințesă, fetițele sunt Furnicuțe și băiețeii sunt Campioni. Copiii au fost extrem de atenți la ilustrațiile colorate din carte. Le-a plăcut norișorul prietenos, mămica-cârtiță cu părul lung și blond, puișorul de cârtiță și toate legumele vorbărețe, dar și felul în care ilustratoarea le-a redat reacțiile. Lectura te captivează indiferent dacă esti mare sau ești mic. Prin intermediul ei, copiii descoperă răspunsuri interesante atunci când vine vorba despre universul numelor de alint. Dupa ce s-a terminat povestea și am închis cartea, copiii au continuat șirul numelor de alint. Și-au denumit jucăriile cu care dorm Pernișor ( este o pernuță în formă de nor) și Mieunică ( un tigru de pluș).
Ție cum ți s-a părut?La așa ceva nu s-a așteptat nimeni. Un dovlecel cu blăniță? Cine a mai pomenit așa ceva? Ne-am întrebat și noi același lucru, dar misterul a fost rezolvat pe parcursul lecturii și vă invit și pe voi să îl descoperiți, dar nu înainte să vă spun două-trei cuvinte despre experiența noastră cu "Povestea numelor de alint". Mereu când apare o carte nouă la noi în casă ne punem și "citim" ilustrațiile, și pe urmă textul. Ce e interesant la acest exercițiu sunt sunetele pe care la scoatem la vederea ilustrațiilor. Știu că ar trebui să fie cuvinte, dar uneori niște sunete fac mai mult decât cuvintele. De această dată am devorat fiecare pagină, mai ales că sunt legume, și te întâlnești mai rar cu ele prin cărți. Când am ajuns la text și am descoperit firul poveștii am râs, mult, dar am și empatizat cu personajele din carte. Ne-a fermecat atât de tare încât Daciana a dus-o la bunici, în următoarea zi, pentru a le citi, iar acest lucru e important pentru că ea duce rar cărți la bunici. Plus ne-am ales fiecare cu un nume de alint. Ale nostre sunt așa: tata (soțul) - vărzucă mama (adică eu) - somnica bunica - brioșă bunicu - cuți Daciana - moțico mic Ale voastre care sunt? Dacă nu le știți, e ușor. "Povestea numelor de alint" vă vine în ajutor! Mulțumim doamnei Lucia Muntean, pentru minunata poveste și pentru carte. O vom păstra în bibliotecă și mereu ne vom aminti de ea, mai ales că în grădina noastră avem legume, dar și un "musafir" care e alintat dovlecel.
Ție cum ți s-a părut?